La Pas Prin Macedonia: Skopje o Capitală Mai Altfel
Acum patru ani făceam contact prima prima dată cu Macedonia. Ce? Asta e ţara aia cu ieşire la mare sau aia e Albania? Şi Macedonia nu are mare? Dap, cam astea sunt reacţiile majorităţii când vorbim de Macedonia. Deci, Macedonia nu are ieşire la mare, are doar două lacuri foarte foarte mari (Ohrid şi Prespa), mulţi munţi şi multe locuri de vizitat. Este destul de bine modelată de cultura elenă încă din vechi timpuri iar acum prezintă o societate paşnic scindată între creştini şi musulmani iar Skopje, capitala Macedoniei este unul dintre locurile unde se poate observa cel mai bine acest lucru.
Este interesant să vizitezi acelaşi oraş după câţiva ani şi să îi observi evoluţia iar lucru acesta îl poţi observa limpede în ţările aflate (economic şi social vorbind) în curs de dezvoltare. Dacă acum patru ani Skopje era în mare parte în construcţie acum am ajuns să vedem unele clădiri finalizate, altele total noi dar ca idee, lucrurile se mişcă repejor iar re-branding-ul pare să le umple străzile de turişti.
Oraşul este situat pe râul Vardar şi ca orice oraş pe râu, capătă astfel un farmec aparte. De-a lungul râului în zona centrală se desfăşoară laolaltă clădiri guvernamentale, muzee şi centre culturale iar oamenii aparent au mers pe un stil arhitectural clasic grecesc având construcţii impunătoare cu coloane şi motive elene.
Controversele din spatele re-branding-ului macedonian sunt multiple iar în multe din cazuri se acuză dorinţa de a şterge identitatea mainorităţii albaneze (o pătrime din populaţia statului). Acest lucru se poate observa deasemenea în partea veche a oraşului - Old Bazar, care deşi are un farmec aparte prin aerul vechi este parcă exclusă din planul de renovare a oraşului. Anyways, not gonna comment this here, fiecare pădure cu uscăciunile ei, să ne uităm doară în ograda proprie mai cu seamă şi să revenim aici la îndeletniciri mai turistice.
But wait, there's more: de data asta... something went wrong...or right. Am aterizat în capitală după ceea ce oficial s-a denumit "Colorful Revolution". Nişte proteste stradale masive împotriva preşedintelui şi a guvernului Macedoniei s-au soldat cu multă multă culoare, la propriu căci toate clădirile alb imaculat, statuile şi zonele principale au fost împroşcate cu vopsea clorată. Well... va fi ceva de curăţat.
Am făcut două plimbări în Skopje, una cu caracter predominant culinar căci am făcut o scurtă patrulare de recunoaştere şi apoi am sfârşit în Old Bazar la nişte bunătăţi garnisite cu bere şi o plimbare mai matinală încheiată cu o cafea turcească din categoria "mmmmm ca la carte".
După aventura din drum spre Titov am pornit direct spre cazarea anterior rezervată din Skopje. Gazda de acolo a fost cum nu se poate mai faină, o femeie de nota 1000. Am ajuns la cazare, am băgat rapid un duş bine meritat şi până ne-am tot foit pe acolo a trecut vremea. Maya (gazda) noastră a fost super drăguţă să ne caute pe aplicaţia oraşului orarul de busuri intraurbane (ca să nu mai avem grija maşinii şi evident, să nu se sacrifice nimeni la băut) şi mai mult a super insistat să vină cu noi până la bus şi să îl roage pe şofer să ne anunţe când trebuie să coborâm pentru a ajunge în centru. S-a şi oferit să ne aducă cu maşina personală din oraş (pentru că nu mai prindeam bus înapoi) însă evident că nu am acceptat şi ne-am ales cu o plimbăreală plăcută pe un strop de răcoare a nopţii în sfârşit căci pe zi am îndurat 40 de grade Celsius...pffff cald domle, cald!
Am început de la Biserica Saint Clement of Ohrid mare şi urâţică, nu ai cum să o ratezi, apoi ne-am îndreptat spre clădirile vopsite de pe malurile Vardarului pentru a trece spre Old Bazar.
Am început să urcăm spre Fortul Kale pentru a regăsi alături Star-Grad-Pivnica - berărie, mâncătorie testată şi apreciată double time. De aici cu burţile pline ne retragem încetuţ spre cazare.
Înapoi spre partea nouă din centru capitalei am ales tot Stone Bridge. Stone bridge este simbolul oraşului, cel mai vechi pod datând din sec. XV ce te duce dinspre Piaţa Macedonia spre Old Bazar.
Super multă forfătă, plin doldora de turişti, artişti de stradă şi localnici. Agitată viaţa aici şi noi prea obosiţi aşa că i-am dat la pas spre pătuţ până nu ni se terminau de tot bateriile.
Dimineaţă am dejunat - cornuri şi iaurt numa bun din partea casei, am împachetat catrafusele şi ne-am dus cu maşina de data asta spre centrul Skopje-ului. Am avut noroc de prins un loc de parcare pe unul dintre bulevardele principale şi ne-am plimbat hai hui pe străzile vechi şi noi.
Am început plimbăreala cu Fortăreaţa de la Kale dar nu am zăbovit mult căci aparent cred (sper) că era în renovare şi lucrurile nu arătau prea apetisant.
În imediata apropiere este Moscheia lui Mustafa Pasha, o moschee cea reuşit să păstreze în proporţii foarte mari construcţia din 1492.
De aici am continuat spre biserica Ortodoxă Church of the Ascension of Jesus construită la mijlocul sec. XVI ce are o micuţă curte interioară cu o atmosferă ca de oază.
Am trecut pe lângă Chifte Hamam - varianta islamică a băilor romane construite încă din sec. XV. Evident băile nu mai sunt funcţionale acum însă se pot vizita ca şi parte a Galeriei Naţionale a Macedoniei.
Moscheia Murat Pasha unde evident intri acoperită şi te descalţi. Locul este foarte paşnic şi oamenii obişnuiţi cu turiştii.
Back to Stone Bridge pe lângă Muzeul Holocaustului spre partea nouă a oraşului. Între vizita de acum 4 ani și cea curenta pe râu apăruseră o serie de corăbii (construcţii corabie gen - fără posibilitate de navigare propriu zisă) care chiar arătau foarte bine şi evident găzduiau hoteluri şi restaurante mai cu pretenţii.
Say hello to all the 29 "hard cover" people de pe Podul Artelor, un pod închinat artiştilor celebri ai Macedoniei.
Încă un pod de data asta, cel al Civilizaţiilor din Macedonia care marchează intrarea spre Muzeul de Arheologie. Nu am avut timp să ne perindăm pe aici dar merită încercat. Din ce am văzut pe Trip Advisor ai nevoie cam de 2-3 ore pentru a-l vizita.
Next stop ditamai monstruozitatea de fântână arteziană a lui Alexandru cel Mare. Cum mai spuneam în primul articol despre Macedonia, Skopje este oraşul statuilor... densitatea de statui pe metru pătrat sunt convinsă că o depăşeşte cu brio pe oricare alta din altă ţară. Nu că statuile ar fi urât lucrate dar atâtea??? Ai impresia că a fost ceva concurs de realizat statui şi le-au pus fiecare pe unde au prins un petec liber. E funny treaba asta.
Am trecut şi pe la casa memorială a Maicii Teresa - albaneză, născută în Skopje ce a trăit în Irlanda şi India, combo! Mda... nu sunt fană a Maicii Teresa. După ceva documentare se pare că afterall nu a fost aşa un om bun pe cât a înflorit media. Tipic daaaar ce să-i faci, de amorul artei am trecut şi pe acolo.
Am trecut şi pe la casa memorială a Maicii Teresa - albaneză, născută în Skopje ce a trăit în Irlanda şi India, combo! Mda... nu sunt fană a Maicii Teresa. După ceva documentare se pare că afterall nu a fost aşa un om bun pe cât a înflorit media. Tipic daaaar ce să-i faci, de amorul artei am trecut şi pe acolo.
Ne-am băgat rapid nasul în Saint Clement of Ohrids Church, nothing to declare here so moving on căci ni s-a cam scurs timpul de plimbăreală şi trebuie să o luăm din loc spre Korab!
Unde dormim?
Desigur sunt foarte multe opţiuni de cazare în Skopje. Chiar ai de unde alege iar preţurile sunt pentru toate gusturile. Data trecută am stat la Hostelurile Shanti şi a fost fain iar tura asta am ales un alt hostel, mic cochet şi poziţionat într-o zonă liniştită, Hostel Infinity.
Cazarea este confortabilă şi plăcută cu camere răcoroase, locul foarte curat şi gazda de milioane. Chiar recomand cu mare drag. Noi am plătit 14 euro de două persoane pentru o noapte în cameră de 6 (cu menţiunea că am avut marele noroc să fim singuri în cameră). Preţul include şi mic dejun însă nu substanţial, aşa că dacă mâncaţi sănătos de dimineaţă, you need to get your own. Locul mai dispune de un living şi o mică bucătărioară la comun.
Unde mâncăm?
Din nou, nu ai cum sa nu dai de mâncare prin Skopje căci este plin de terase şi restaurante, fast food sau mâncăruri alese. Eu vă recomand două dintre ele, testate de noi şi care pot să spun că ne-au lăsat o impresie foarte bună.
Star-Grad-Pivnica - un soi de pub cu o terasă foarte mare unde clar se mănâncă bine. Tura trecută ne-am înfipt în cevapcici (micii lor) însă acum am mers pe variante vegetariene. Ambele fără cusur! Am mâncat ceva specialitate de a lor - o brânză la cuptor .... OMG îmi lasă gura apă numai când mă gândesc! Servirea durează un pic căci locul este aglomerat însă ospătarii au fost de treabă şi totul a mers strună.
Undeva în zona Murat Pasha Mosque este Kapan Han, un loc ascuns într-o curte interioară unde se poate servi o cafea turcească tradiţională iar lângă este un restaurant rustic cu mâncare excelentă şi atmosferă romantică.
Astea fiind spuse, îmi iau rămas bun de la Skopje căci cine ştie când şi dacă vom mai ajunge aici. Fain, merită experimentat mai în detaliu şi mai cu timp poate. Este o capitală cu un farmec aparte, ceva light de iniţiere a turistului care nu prea a trecut de graniţele super occidentalizate ale Europei.
La Pas Prin Macedonia: Skopje o Capitală Mai Altfel
Reviewed by Karina Isar
on
luni, septembrie 19, 2016
Rating:
Ai scris fain dar ai stricat tot cu expresiile si denumirile in engleza. Pacat.
RăspundețiȘtergere