In Sfarsit Moldoveanu: 2544 m si un Zambet!

Traseul Spre Acoperişul României este fără doar şi poate unul dintre cele mai frumoase din ţară! Până acum am bifat: cel mai înalt vârf din Bulgaria, Macedonia, Albania şi Slovenia şi nu îl făcusem pe cel din România! Vă daţi seama că mă rodea de multă vreme.

Dar oarecum mă bucur că am aşteptat atât din două motive: unul pentru că a fost o ieşire minunată cu vreme excelentă şi al doilea, ne-am sărbătorit astfel prima aniversare de căsătorie!

Înainte de a începe să vă povestesc, vă spun câteva date despre întregul traseu şi apoi delatiile pe zile.

• Distanţă totală: 28 km (dus-întors)
• Timp: 18 ore - timp efectiv fără pauze: 15-16 ore 
• Timpul se reduce dacă nu urcaţi cu rucsaci mari şi dacă nu prindeţi zăpadă în traseu
• Diferenţă de altitudine: + / - 2800 m
• Puncte traseu: 
• Bâlea Lac - Şaua Caprei - Lacul Capra - Fereastra Zmeilor - La Trei Paşi de Moarte - Vârful Paru de Fier - Vârful Arpaşul Mare - Vârful Mircii - Lacul Podul Giurgiului - Şaua Podragu - Cabana Podragu -  Şaua Podragu - Şaua Podu Giurgiului - Şaua Urcea Mare - Şaua Ucişoarei - Vârful Viştea Mare - Spintecătura Moldoveanului - Vârful Moldoveanu   
• (Retur) Vârful Moldoveanu Spintecătura Moldoveanului - Vârful Viştea Mare - Şaua Ucişoarei - Şaua Urcea Mare - Şaua Podu Giurgiului - Şaua Podragu - Lacul - Podul Giurgiului - Vârful Mirci - Vârful Arpaşul - Mare Vârful Paru de Fier - La Trei Paşi de Moarte - Fereastra Zmeilor - Lacul Capra Şaua Caprei - Bâlea Lac.

Click aici pentru Wikiloc GPS Track

Ziua 1: Bâlea Lac - Cabana Podragu

Bâlea Lac - Şaua Caprei - Lacul Capra - Fereastra Zmeilor - La Trei Paşi de Moarte - Vârful Paru de Fier - Vârful Arpaşul Mare - Vârful Mircii - Lacul Podul Giurgiului - Şaua Podragu - Cabana Podragu.

Am plecat Sâmbătă de dimineaţă tare pentru că nu aveam prea mult timp de pierdut iar drumul este lung. Am ajuns la Bâlea Cascadă pe la 12:10 şi să vezi surpriza: coloană de maşini, Transfăgărăşanul închis pentru că era închiriat de cei de la BMW să filmeze un clip. Noooooooooo! Mă uitasem cu o zi înainte pe site-ul de la Transfăgărăşan unde singura informaţie era ca drumul s-a deschis oficial pentru turişti. Halal treabă şi mai mult, urci ca prostu' pân' la Cascadă ca să îţi spună că e închis...păi nu e mai simplu să puneţi un "organ" jos de unde începe ca să ştie omul ce are de făcut? Mda, unde mă trezesc şi eu să pun întrebări logice. Partea bună a fost că cei de la BMW sunt oameni şi mănâncă ; aşa că de la 12:30 la 1:30 deschideau drumul pentru turişti. Yey! Nu am aşteptat mult până să urcăm. 

Cum urcam, ne tot zgâiam la nori căci nu prea era urmă de soare şi în afară de Bâlea lac nu prea vedeai multe. Şaua Caprei...nici gând dar ce să facem?  Hop ţop la 1:10 am pus rucsacii şi am luat-o la pas cu capul în nori. Partea bună, era răcorică afară şi asta ajuta la mers.

Urcarea începe de la 2034 m chiar din spatele Cabanei Bâlea pe marcaj Triunghi Albastru - este destul de abruptă cu multă stâncărie măcinată dar este bine marcată şi nu ridică probleme. În jumătate de oră am ajuns în şa (2315 m) de unde am văzut Capra îngheţată printre rânduri - rânduri de nori; ne bizuim pe un view mai bun la întoarcere.

Lângă lac este Monumentul Alpiniştilor, un monument ridicat în amintirea unor oameni prinşi în avalanşă. Din şa evident urmează o coborâre în traseu până la 2140 m.

De la lac schimbăm marcajul pe Banda Roşie de care ne vom ţine până la coborârea spre Cabana Podragu. Marcajul de vară este foarte bun în Făgăraş şi nu prea ai şanse să îl ratezi. Simt că traseul acesta va fi frumos tare!

Între timp mai dăm din când în când de câte un picuţ de soare apoi iaraşi nori. Aerul foarte umed parcă ne cam îngreunează paşii. Îmi aduc aminte de urcarea pe Krn, Slovenia - traseu care deşi ca dificultate nu ieşea cu absolut nimic în evidenţă mi-a pus capăt datorită zăbuşelii, la fiecare pas simţeam ca nu mai am putere să îl fac pe următorul...horror story. 

Între lacul Capra şi Fereastra Zmeilor am dat de zăpadă - not planned. Problema era că îmi lăsasem acasă beţele de trekking că deh, laaaas că nu le mai cărăm şi pe alea (never doing this again)... şi fără beţe cu zăpadă pe pantă destul de jucăuşă am înaintat mai greuţ şi cu stres.

În cele din urmă am ajuns şi la Fereastra Zmeilor. De când aşteptam să o văd! Traseul este excelent, te poartă uneori pe coama subţire de câţiva metri cu abrupturi în stânga şi în dreapta. Îţi saltă inima de bucurie!

And wait there's more! La Trei Paşi de Moarte here we come! O scurtă coborâre pe lanţuri ne perturbă un pic atenţia. Bifat şi asta! :)

Trecem şi de Monumentul Nerlinger - alt loc marcat de tristeţe unde şi-au pierdut viaţa doi turişti. De la monument ajungem lejer şi la primul vârf cu nume dubios: Paru de Fier (2250 m).

După Paru de Fier începem să resimţim un pic urcarea mai solicitantă  spre următoarele două vârfuri: Arpaşul Mare 2468 m şi apoi Mircii 2470 m.

Partea mai faină este coborârea destul de abruptă pentru genunchi de pe Vârful Mircii la lacul Podul Giurgiului. Am găsit lacul complet îngheţat, cu zăpadă în jur şi cu nori ce de abia reuşeam să îi străpungem cu privirea ... din nou, poate la întoarcere vom fi mai norocoşi.

La ultima urcare pe sub Vârful Podragu (2462 m)  am mai avut mici emoţii cu nişte limbi de zăpadă şi am cam început să resimt oboseala.

Am ajuns în sfârşit şi în Şaua Podragu de unde ne-am super bucurat să vedem lacul şi cabana. În 30 de minute am coborât la 2136 m şi am încheiat ziua cu nişte ciorbă de fasole (mai mult caldă decât bună).

Partea proastă e că noi numai ce ne întorsesem în urmă cu 4 zile din Macedonia şi de atunci nu dormisem mai mult de 5 ore pe noapte iar toate astea se cam văd în performanţe. Am fost foarte dezamăgită când am ajuns la cabană căci am făcut destul de mult, 6 ore pe 8 km şi eram terminata de oboseala şi durere de genunchi. Asta m-a demoralizat puternic gândindu-mă că dacă sunt în aşa o stare azi ... ce va fi maine când urmează 21 km? Dar noaptea e un sfetnic bun aşa că la 9 şi ceva am pus geană pe geană.

PS: Am dat de minunăţia asta cu picioare la cabană - căţeluşa proprietarilor, una dintre cele mai frumoase cu care am avut de a face, de abia m-am dezlipit de ea. Un animăluţ foarte special şi pe cât se poate de cuminte...şi ce ochi are!!! Can't wait to get my own!

Cazare la Podragu

Pentru tura pe Moldoveanu (aşa cum am făcut-o noi) cea mai bună variantă de cazare este la Podragu -  dacă nu mergeţi cu cortul. Cabana a fost construită în anii 30 şi deşi a mai beneficiat de renovări, în mare măsură arată încărcată de istorie. E o cabană faină iar gazda, o tanti hotărâtă şi fermă nu te lasă să dormi afară nici dacă nu mai sunt locuri. Regula de bază, la cabana trebuie să mergi cu propriul sac de dormit.  Atenţie, cabana este deschisă numai pe perioada Mai - Noiembrie. Iarna se poate folosi anexa de lângă cabană pe post de refugiu.

Facilităţi:

• 70 locuri de cazare - paturi şi priciuri
• Cantină cu meniuri prestabilite (cateva feluri de mâncare, în funcţie de ce a gătit tanti)
• O gamă restrânsă de băuturi
• Apă curentă (rece)
• Toaletă indoors

Contact:

• La cabană: +40745319766 - şansele sunt foarte mici să aibă semnal chiar şi dacă trimiteţi SMS.
• Pentru alte detalii legate de cazare puteţi suna şi la 0740041766 

Traseu

• Timp: 6 h cu pauze (traseu efectiv 5 h)
• Distanță: 8 km
• Diferență de nivel: +/- 1200 m
• Marcaj: Triunghi Albastru + Bandă Roşie +  Triunghi Rosu
• Surse de apă: Bâlea Lac, Lacul Podul Giurgiului, Cabana Podragu, posibil în jurul Monumentului Nerlinger. 

GPS Track MapMyHike

Ziua 2: Cabana Podragu - Vârful Moldoveanu - Bâlea Lac

Cabana Podragu - Şaua Podragu - Şaua Podu Giurgiului - Şaua Urcea Mare - Şaua Ucişoarei - Vârful Viştea Mare - Spintecătura Moldoveanului - Vârful Moldoveanu - Spintecătura Moldoveanului - Vârful Viştea Mare - Şaua Ucişoarei - Şaua Urcea Mare - Şaua Podu Giurgiului - Şaua Podragu - Lacul - Podul Giurgiului - Vârful Mirci - Vârful Arpaşul - Mare Vârful Paru de Fier - La Trei Paşi de Moarte - Fereastra Zmeilor - Lacul Capra Şaua Caprei - Bâlea Lac.

Cine se trezeşte de dimineaţă pe Moldoveanu ajunge.. sau? Evident că am dormit bine şi la 5 şi un pic, fără ceas am făcut ochi. Deci cu atâtea ore înaintea noastră, cumva trebuie să ajungem pe vârf! 

La 6:20 am plecat în traseu. Cer senin şi căldură cât încape - vă imaginaţi că dacă la 6 dimineaţa am fost afară la tricou era ceva!

Am urcat înapoi în şaua Podragu pe acelaşi traseu şi am continuat spre stânga pe sub vârfurile Tarata (fix 2400 m), Corabia (2350 m), Urcea Mare (2434 m), Urcişoara (2390 m) pe aceeaşi Bandă Roşie.

Traseul nu este greu în această zonă iar urcarea este mai mult decât lină. O plăcere să te plimbi şi mai ales că la capitolul energie stăteam bine. Am făcut cei 6 km de la cabană până spre vârf în aprox 3.5 ore.

După 3 ore 20 minute am ajuns pe Viştea Mare (fratele Moldoveanului), am băgat o serie de poze apoi am continuat prin Spintecătura Moldoveanului cu paşi grijulii spre acoperişul României încă 15 minute. 

Am ajuns pe vârf la ora 10:10 dimineaţa şi am prins un spectaculos cer albastru. Partea faină, la ora aia nu prea am dat de oameni pe vârf, tocmai cobora un cuplu de clujeni pe care îi ştiam de la cabană (şi mai matinali decât noi) iar cand am plecat noi mai urcau încetuţ alţi oameni.  

A fost un moment frumos şi un loc mai mult decât potrivit pentru a ne celebra primul an de căsătorie! Yaaay!

Înapoi urma să purcedem pe fix acelaşi drum, evident, minus cabana Podragu. Ne aştepta ceva drum (peste 7 ore de mers)  aşa că i-am dat înainte. Între timp, cu regret ne uitam că până au ajuns şi ceilalţi pe vârf se strânseseră ceva nori. Oh well... viaţa la munte!

Noi ne gândeam acum la întoarcere şi mai ales la urcarea aia în cap spre vârful Mircii... Alex în special nu avea o simpatie pentru "Mircea". Am avut noroc să prindem întro ipostază mai bună şi mai dezgheţată şi lacul Podul Girugiului cu tot cu culoarea lui fantastica!

De aici, lipa lipa pe traseu. După ce am trecut de limbile de zăpadă de după Fereastra Zmeilor am constatat că telefonul meu stătea foarte prost la capitolul baterie şi riscam să îmi pierd înregistrarea de GPS Track aşa că am luat-o sănătos la pas pe ultima sută de metri alergând pe lângă lacul Capra.
Alex a rămas să mai facă poze pentru că, surpriză, între timp lacul de debarasase de ultima peliculă de gheaţă.

Înainte, însă, de a ajunge la Lacul Capra am mai avut o surpriză faină tare: o căpriță de munte ne-a condus o bucată de traseu sărind sprintenă pe petecele de zăpadă. A avut un mic moment de joacă pe zăpadă, ne-a privit și apoi fiecare ne-am văzut de propriul drum. A fost o experiență nemaipomenită pentru noi.

Pe ultima coborâre, spre Bâlea am simţit cum genunchii mei sunt tare supăraţi pe mine. I-am cam chinuit azi dar măcar, cu folos căci a fost o tură greuţă dar absolut minunată! la fix 2 minute după ce am ajuns şi am montat cortul în zona de camping de la Bâlea a şi început să plouă. După un duş cald la Bâlea Cabană (15 lei de persoană cu prosop şi săpun inclus) am dormit buştean în timp ce afară ploua liniştit. 

Traseu

• Timp: 12 h cu pauze (traseu efectiv 11 h)
• Distanță: 21 km
• Diferență de nivel: +/- 1600 m
• Marcaj: Triunghi Rosu + Bandă Roşie + Banda Galbenă + Bandă Roşie + Triunghi Albastru
• Surse de apă: Bâlea Lac, Lacul Podul Giurgiului, Cabana Podragu, posibil în jurul Monumentului Nerlinger. 

GPS Track MapMyHike

Acestea fiind zise, nouă ne-a plăcut super mult, nu ma aşteptam nicio clipă ca traseul să fie într-atât de frumos şi mă bucur nespus că l-am bifat... ceea ce vă recomand şi vouă. Nu este un traseu uşor însă efortul îţi este răsplătit din plin de toată frumuseţea locului. 

Dap, avem o ţară minunată (nu mai spun şi continuarea tura asta)!